Tartă cu mere

Tarta asta are cel mai fraged aluat din câte am avut ocazia să întâlnesc. Dacă o să încercați rețeta o să-mi dați dreptate.

Ingrediente :

Aluat :
- 250 grame făină
- 180 grame unt moale
- 1 linguriță sare
- 1 linguriță zahăr
- 1 gălbenuș
- 50 ml lapte cald

Umplutură :
- 1 kg mere
- 30 grame făină
- 35 grame zahăr
- 1 plic zahăr vanilinat
- 1/2 linguriță scorțișoară
- 1 vârf cuțit nucșoară
- 1 albuș de ou

La multifuncțional amestecăm făina, untul moale, sarea, zahărul, gălbenușul. Apoi adăugăm laptele. Putem frământa aluatul și la mână, desigur. Formăm o bilă, acoperim cu folie și lăsăm o oră la rece.

Între timp, curățăm merele de coajă și de semințe și le tăiem felii. Le putem stropi cu zeamă de lămâie, să nu se înnegrească. 

Amestecăm, separat, faina cu zahărul, zahărul vanilinat, scorțișoara,  nucșoara și se amestecă cu merele.

Scoatem aluatul din frigider și îl întindem în foaie nu foarte subțire (5-6 mm). Așezăm foaia în tavă și tăiem excesul, apoi așezăm merele în tavă.

Din aluatul rămas tăiem niște fâșii, pe care le punem deasupra, apoi ungem tarta cu albușul rămas. Băgăm la cuptorul încins la 180 grade Celsius, 30 de minute sau până ce tarta e frumoasă și aurie.

Pavlova

Mi-au rămas câteva albușuri în frigider, de la o rețetă ce va urma pe blog, așa că m-am hotărât să fac repede o pavlova. Bine, vorba vine, "repede", că ele stau 3 ore la cuptor. Dar munca prestată de mine, efectiv, e aproape inexistentă.

Ingrediente :
- 150 grame albuș
- 150 grame zahăr tos
- 150 grame zahăr pudră.

Am bătut (robotul, de fapt, nu eu) albușurile până s-au înțepenit. Am adăugat zahărul tos și o linguriță de zeamă de lămâie și am dat iar drumul la mixer până ce zahărul s-a dizolvat complet. Putem afla dacă s-a întâmplat asta luând între degete puțină spumă și verificând dacă se mai simte zahărul.

Când nu se mai simte adăugăm și zahărul pudră, pe care îl încorporăm cu o spatulă, ușor. Punem toata bezeaua într-o formă rotundă (fără fund), o aranjăm frumos cu spatula și, când e gata, scoatem forma rotundă. Bezeaua va rămâne frumos aranjată.

Punem la cuptorul încins la aproximativ 90 de grade, pentru 3 ore, plus, minus. Nu deschidem ușa cuptorului primele 60 de minute nici dacă auzim Pavlova că plânge și ne roagă. 

Exteriorul va fi crocant, nu își va schimba culoarea, iar interiorul e moale și pufos. Ornam apoi cu frișcă neîndulcită, bătută până începe să facă moț, și fructe.

Eu am făcut de mai multe ori Pavlova, după diferite rețete, însă această rețetă, pe care am văzut-o pe Savori Urbane, mi se pare cea mai potrivită. Pavlova a ieșit pur și simplu perfectă!

• 
  

Plăcintă de dovleac

Mie placinta de dovleac (sau mere, brânză, etc) îmi place doar dacă are foi de casă. Îmi place mult consistența foilor și, dat fiind că nu se fac deloc greu, aleg mereu varianta asta.

Ingrediente
Foi:
- 500 grame făină
- 250 ml apă
- 1 praf sare
- 2 linguri ulei

Punem într-un bol făina și sarea și adăugăm apa treptat, până formăm un aluat omogen. În funcție de făină, putem avea nevoie de mai multă sau mai puțină apă. Adăugăm și uleiul și îl integrăm în aluat.

Lăsăm aluatul deoparte și pregătim compoziția. De fiecare dată eu folosesc dovleac proaspăt, însă acum nu am avut. Am avut, în schimb, niste cuburi de dovleac copt în congelator, pe care le-am folosit, fără a putea, însă, să le dau pe răzătoare, cum ar fi trebuit. Le-am tăiat mărunt și am reușit să îmi fac treaba.

Ingrediente compoziție :
- 2.0-2.2 kg dovleac curățat și dat pe răzătoare
- 7 linguri de zahăr
- 1 linguriță esență de rom
- 1 pliculeț zahăr vanilinat
- 2 lingurițe scorțișoară

Le amestecăm pe toate frumușel.

Împărțim aluatul în părți egale(4,eu) pe care le întindem cât putem de subțire.

Peste fiecare foaie punem o linguriță de ulei, puțin zahăr și o pătrime din compoziția de dovleac.  Rulăm.

Ungem tava cu puțin ulei și așezăm foile umplute.

Băgăm la cuptor 35-40 minute, până se rumenesc. Delicioase!

Pâine cu ceapă uscată, susan și oregano

Astăzi, o întâmplare cât se poate de fericită a facut să se coacă această pâine absolut minunată la noi în cuptor. Și, pentru că rețeta e foarte scurtă și ușoară, mai trag de timp relatându-vă întâmplarea.
Mașina mea de pâine a sucombat recent, din cauză de bătrânețe. I s-a mâncat cureaua iremediabil. Domnul casei a încercat să o repare și să înlocuiască acea curea cu altceva, fapt care, la probă, părea să funcționeze. Asta plus faptul că aveam niște drojdie proaspătă în frigider m-au împins la o probă de pâine, în ideea că nu am nimic de pierdut. Am pus ingredientele în mașină, ea a încercat, sărăcuța, vreo 6 minute, apoi a cedat nervos. Așa că eu m-am trezit la ceea ce eu am considerat jumatatea drumului, și am ales să nu arunc nimic, ci să preiau manual această responsabilitate. A ieșit un delir, pe cuvânt de pionier!

Pentru că nu îi dădusem șanse nu am făcut nici poze din timpul procesului, dar nici nu e mare filozofie. Am amestecat, în ordinea asta, următoarele :

- 280 ml apă
- 2 linguri ulei de măsline
- 2 lingurițe sare
- 1 lingură zahăr
- 450 grame făină
- 10 grame drojdie proaspătă (sfărâmată)


După ce le-am frământat 10 minute (6-7 mașina și restul eu) am adăugat și niște ceapă uscată (din aia de la Ikea), niște susan (și auriu și negru) și niște oregano. "Niște" însemnând după ochi sau după chef. Un pumn de ceapă, juma' de pumn de susan și un prăfuloi de oregano. Le-am mai frământat oleacă și le-am pus la dospit. Nu știu cât. 30-40 de minute, cred. Până crește frumos și pufos aluatul. Apoi am mai framantat 3 minute, să iasă aerul, i-am dat formă și am băgat la cuptorul încins la 175C pentru vreo 30 minute. Coca am așezat-o pe piatra mea de pizza și în cuptorul încins am pus, în partea de jos, o tavă cu apă fierbinte. Astfel pâinea formează o crustă crocantă și are un miez moale și pufos. A ieșit frumoasa asta de mai jos.

Banana bread

Azi scriu repede, repejor despre încă o rețetă care poate fi făcută de copii, sub supravegherea adulților, desigur. O rețetă ușoară și gustoasă, pe care o pot face într-o după - amiază, iar seara, cu un pahar cu lapte, au cina asigurată.

Ingrediente :

- 250 grame făină
- 80 grame zahăr
- 2 lingurițe praf de copt
- 1 praf de sare
- 2 banane coapte bine
- 85 grame unt topit
- 2 linguri lapte
- 2 ouă

Încălzim cuptorul la 165C. Amestecăm 150 grame făină cu zahărul, praful de copt și sarea.

Adăugăm bananele zdrobite cu furculița, untul și laptele.

Amestecăm bine până obținem o pastă omogenă. Adăugăm ouăle (bătute puțin) și restul de făină (100 grame)

Amestecăm până omogenizăm. 

Turnăm intr-o formă unsă cu unt.

Băgăm la cuptor pentru 50-60 minute.

Sarmale

Nu știu dacă voi faceți sarmale și de Paște, eu nu obișnuiesc, pentru că aperitivele, friptura și deserturile sunt de obicei suficiente pentru zilele respective. Dar dacă vreți să faceți săptămâna viitoare, nu că aș inventa roata, dar, printr-o coincidență fericită, am ajuns la o rețetă extrem de gustoasă și ușoară, deci...iată!

Ingrediente :

- 1 kg de carne tocată, mai grasă . Porc, vită, amestec, știți cum se obișnuiește. Însă!! Întâmplarea a făcut să nu am, de data asta, carne grasă tocată, așa că am amestecat 600 grame carne de porc(ceafă, doar asta am găsit) cu 400 grame de bacon afumat. Le-am dat împreună prin masina de tocat carne și a ieșit ceva mi-nu-nat!
- 3 cepe mari, taiate mărunt
- 200 grame orez, spălat
- 2 linguri bulion
- sare, piper, cimbru uscat, boia
- 1 litru suc roșii
- afumătură
- frunze varză murată

Începem prin a căli ceapa în câteva linguri de ulei

Când ceapa s-a înmuiat adăugăm orezul (spălat și scurs) și călim puțin. Tot acum adăugăm boia de ardei. Punem puțină apă și amestecăm până ce apa se evaporă și orezul începe să se facă.
Când orezul e pe jumătate gata, adăugăm bulionul și amestecăm. Oprim focul și lăsăm puțin deoparte, să se răcească.

Carnea e gata tocată, pregătită să întâlnească amestecul de ceapă și orez, așa că le amestecăm cu simț de răspundere imediat ce temperatura ne permite.

După ce și această sarcină a fost îndeplinită începem să formăm sarmalele. Înainte de asta, însă, ne asigurăm că avem la îndemână foile gata pregătite, adică am înlăturat cotorul și le-am tăiat în două, dacă sunt prea mari. 

In cele ce urmează am încercat să pozez fiecare etapă a împăturirii unei sarmale, în caz că e cineva care are nevoie de aceste informații. Treaba stă așa, la mine: pun carne, îndoi foaia de varză într-o parte, termin de rulat și bag, cu degetul, varza rămasă în capătul celălalt. Sper că ați înțeles. 😁

Începem să așezăm sarmalele în oală. Eu le fac în slow cooker, pentru că așa îmi e cel mai comod. Le pun noaptea, la culcare, și dimineață, când mă trezesc, ele sunt gata și în casă miroase a Crăciun. Însă indiferent dacă le faceți la slow cooker sau la cuptor, înainte să așezați sarmalele puneți un strat de varză murată, tăiată mic, care să protejeze sarmalele, să nu se ardă. Apoi îi dați drumul la treabă. Una, două, șaptezeci și nouă, câte vă ține mâna. Și carnea. Între straturi mai puneți și niște afumătură, să fie bine, să nu fie rău. 

Când sarmalele sunt gata împachetate, mai ales dacă le puneți la cuptor, mai puneți un strat de varză tocată. Turnați apoi sucul de roșii și apă, cât să acopere, aproape integral, sarmalele. 

Scuturați un pic vasul, să fiți siguri că lichidul ajunge peste tot, și, hop! La cuptor cu ele! În funcție de cuptor, la foc mediu, 2 ore aproximativ (dar cel mai sigur verificați dacă sunt gata). Eu la slow cooker le-am lăsat 10 ore, pe low. Dacă le servim cu o mămăliguță și ceva iute alături, chiar nu mai avem nevoie de nimic.