Astăzi, o întâmplare cât se poate de fericită a facut să se coacă această pâine absolut minunată la noi în cuptor. Și, pentru că rețeta e foarte scurtă și ușoară, mai trag de timp relatându-vă întâmplarea.
Mașina mea de pâine a sucombat recent, din cauză de bătrânețe. I s-a mâncat cureaua iremediabil. Domnul casei a încercat să o repare și să înlocuiască acea curea cu altceva, fapt care, la probă, părea să funcționeze. Asta plus faptul că aveam niște drojdie proaspătă în frigider m-au împins la o probă de pâine, în ideea că nu am nimic de pierdut. Am pus ingredientele în mașină, ea a încercat, sărăcuța, vreo 6 minute, apoi a cedat nervos. Așa că eu m-am trezit la ceea ce eu am considerat jumatatea drumului, și am ales să nu arunc nimic, ci să preiau manual această responsabilitate. A ieșit un delir, pe cuvânt de pionier!
Pentru că nu îi dădusem șanse nu am făcut nici poze din timpul procesului, dar nici nu e mare filozofie. Am amestecat, în ordinea asta, următoarele :
- 280 ml apă
- 2 linguri ulei de măsline
- 2 lingurițe sare
- 1 lingură zahăr
- 450 grame făină
- 10 grame drojdie proaspătă (sfărâmată)
După ce le-am frământat 10 minute (6-7 mașina și restul eu) am adăugat și niște ceapă uscată (din aia de la Ikea), niște susan (și auriu și negru) și niște oregano. "Niște" însemnând după ochi sau după chef. Un pumn de ceapă, juma' de pumn de susan și un prăfuloi de oregano. Le-am mai frământat oleacă și le-am pus la dospit. Nu știu cât. 30-40 de minute, cred. Până crește frumos și pufos aluatul. Apoi am mai framantat 3 minute, să iasă aerul, i-am dat formă și am băgat la cuptorul încins la 175C pentru vreo 30 minute. Coca am așezat-o pe piatra mea de pizza și în cuptorul încins am pus, în partea de jos, o tavă cu apă fierbinte. Astfel pâinea formează o crustă crocantă și are un miez moale și pufos. A ieșit frumoasa asta de mai jos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu