Skordalia(scordolea)

Skordalia este o garnitură cu origini grecești, servită de obicei alături de pește prăjit, dar care acompaniază cu succes orice fel de carne. Practic este un piure cu usturoi, sare și ulei de măsline, astea fiind ingredientele cheie.
Pentru o skordalia de succes, avem nevoie de:

- 700 grame cartofi, curățați, spălați și tăiați cubulețe.
- 3 căței de usturoi(eu am pus 4, pentru a potența gustul)
- 1 linguriță de sare
- 175 ml ulei de măsline
- 50 ml oțet de vin alb
- piper
- ceapă verde
- pătrunjel (opțional)

Punem cartofii la fiert, iar când sunt gata îi scoatem, îi scurgem de apă și îi lăsăm 5 minute să se răcorească. Apoi îi zdrobim cu furci, cu topoare, cu ce avem la îndemână.

(eu mi-am cumpărat sculica asta la care muncesc mai mult decât o faceam cu sculica cu care făceam piureul înainte, dar iese mai pufos, măcar)

Cât timp se fierb cartofii, amestecăm usturoiul pisat, uleiul, oțetul, sarea și piperul

și le punem în robot sau blender până devin o emulsie omogenă.

Adăugăm amestecul în cartofii pisați și omogenizam. 

Dacă îl doriți mai pufos mai puteți adăuga fie din apa în care au fiert, fie puțin lapte(eu așa am făcut)

Presărăm ceapă verde și pătrunjel(eu am pus chives, că doar asta aveam în casă) și servim cu orice apucăm.. Noi cu gordon bleu și jalapeños pane, umpluți cu brânză.

Hai, că am mâncat și azi! :)

Piperchi dinijicati

Piperchi dinijicati(sau țârgâsiti) reprezintă un fel de mâncare armânească,  unul important, chiar, și unul din felurile noastre preferate, mai ales vara, pentru că e o mâncare ușoară, care se face repede.
Poate nu este el foarte aspectuos, însă vă garantez, dacă nu ați încercat deja, și atunci sunteți de acord cu mine, că e deosebit de gustos. Și se face din doar trei ingrediente : ardei, roșii și brânză. Am auzit și de alte ingrediente, dar nouă așa ne place, simplu și bun.

Eu am avut vreo 2.3 kg de ardei, pe care i-am taiat în bucăți nu foarte mici.

Ardeii așa tăiați îi călim bine de tot în ulei încins, până s-au înmuiat și și-au redus semnificativ volumul. Între timp tăiem roșiile cubulețe. Eu pun, de obicei, o cantitate de roșii cam la jumătate din cantitatea de ardei(deja prăjiți). Acum am taiat cam 5 roșii medii.

Când ardeii sunt prăjiți adăugăm roșiile tăiate și amestecăm. Mai lăsăm pe foc câteva minute, până se înmoaie puțin și roșiile.

In funcție de cât de sărată e brânza adăugăm o cantitate mai mică sau mai mare de sare.

Când și roșiile sunt gata oprim focul și sfărâmăm brânza deasupra.

Servim cald, cu pâine proaspătă. O minunăție!

Biscuiți cu căpșune

Acum îmi dau seama că e a doua rețetă cu căpșune pe care o pun, în două zile, însă de vină sunt cele două lădițe cu căpșune arătoase pe care le-am cumpărat acum câteva zile.  Biscuiții de azi au ieșit demențial, sunt fragezi, aromați și gustoși.

Ingrediente:

- o ceașcă de căpșune tăiate cubulețe
- 1 ou
- 2 linguri zeamă lămâie
- 1/2 ceașcă ulei
- 1/2 linguriță esență de vanilie
- 1/2 ceașcă plus 2 linguri zahăr
- 1 3/4 ceașcă făină
- 1 1/2 linguriță praf de copt

Amestecăm, într-un bol mare, oul, vanilia, zeama de lămâie, uleiul și zahărul.

Adăugăm făina și praful de copt și amestecăm. 

Punem și căpșunele și amestecăm ușor cu o spatulă. Nu apăsăm prea tare, să nu facem căpșunele piure.

Când s-au amestecat formăm bile de mărimea unei mingi de golf(cu mâna sau cu ustensila pentru înghețată, pe care nu știu dacă am folosit-o de 5 ori pentru înghețată, că în rest o folosesc numai pentru prăjituri și alte chestii)
Așezăm mingiuțele pe o tavă tapetată cu hârtie de copt.

Băgăm la cuptorul încins la 175-180 grade pentru 12-15 minute, până devin aurii. Nu intrați în panică dacă, atunci când scoateți biscuiții din cuptor, sunt moi în interior. Așa și trebuie. Când se răcesc se mai întăresc și vor fi numai buni de savurat. Pudram cu zahăr pudră și gata și desertul de azi!

Cheesecake căpșune

Azi am făcut un cheesecake mic, pentru că băieților le era poftă și aveam și căpșune proaspete, așa că am pus câteva felii peste.
Ingredientele sunt după cum urmează :

- 200 grame biscuiți
- 80 grame unt
- 300 grame cremă de brânză
- 1/4 ceașcă zahăr
- 1/4 ceașcă smântână dulce
- 1/6 ceașcă lapte
- o linguriță esență vanilie
- 1 ou

Sfărâmăm biscuiții și îi amestecăm cu untul topit. Îi punem într-o tavă de tort(cu diametru de 20 cm eu) cu marginile detașabile și băgăm la rece.
Cât timp stă blatul la rece batem crema de brânză cu smântâna dulce, laptele, zahărul și vanilia.

Adăugăm și oul și omogenizăm, apoi băgăm la cuptorul încins la 160 grade pentru aproximativ 40 minute. 

Când e gata îl lăsăm să se răcească, adăugăm gemul și servim cu moderație. :) 

Prăjitură pufoasă cu inimă de lămâie. Lemon pudding cake.

Un fel de moelleux au chocolat, doar că e cu lămâie. Pentru că deserturile cu lămâie sunt printre preferatele mele, prăjitura asta a pornit cu avantaj, recunosc. Mi-a plăcut de dinainte să o gust. Și nu m-a dezamăgit. Treaba a stat așa :

Am scos pe masă, pentru 4 porții
- 2 ouă, pe care le-am separat
- 1 ceașcă zahăr
- 2/3 ceașcă lapte
- 4 linguri făină
- 4 linguri zeamă de lămâie
- 2 linguri răzătură de lămâie
- 1 praf de sare.

Amestecăm gălbenușurile și adăugăm zahărul, laptele, făina, zeama de lămâie, coaja de lămâie rasă și sarea. Le omogenizăm.

Separat, batem albușurile băț, apoi le adăugăm peste compoziție și amestecăm ușor, cu o spatulă, până se omogenizează.

Când e gata, turnăm în forme, pe care le punem într-un vas umplut jumătate cu apă fierbinte, și băgăm în cuptorul încins la 165C pentru 35-40 minute.

Gaufre simple

Ca să începem weekendul în forță, eu propun câteva gaufre pe cât de simplu de făcut, pe atât de gustoase. Am schimbat puțin rețeta față de ce făceam de obicei și sunt foarte mulțumită. And it goes like that:

- 2 cești (300 grame) făină
- 1 1/3 cești (330 ml) lapte
- 1 ceașcă (150-160 grame) unt
- 4 albușuri
- 3 linguri zahăr
- 1 lingură esență rom sau vanilie

Într-o crăticioară amestecăm, la foc mic, laptele, vanilia și untul. Când sunt omogene le turnăm, în 3 tranșe, peste făina cernută, și amestecăm până la omogenizare. 

Separat, batem albușurile bine de tot, adăugând treptat zahărul, până devin țepene ca un băț, apoi le adăugăm compoziției, amestecând cu o spatulă. 

Când compoziția e gata începem să coacem gaufrele în aparatul de gaufre, până devin aurii și tocmai bune de mâncat. 

Quesarito

Pentru că băieților le place Taco Bell(me, I'm more of a KFC girl) și pentru că nu avem acces prin apropiere, am încercat să refac rețeta de quesarito, deși eu nici nu cred că am mâncat. Dar.. mna, am căutat și eu pe net și a ieșit ce se vede. Le-a plăcut mult, au mâncat cu poftă, deși, evident, nu e copie fidelă a produsului original, iar data viitoare știu și ce să fac să iasă și mai bun. Și anume o să pun sos și în orez, și în carne, și în tortilla, și peste tot, să fie bine, să nu fie rău. Până atunci, rețeta (pe care o puteți personaliza după dorințe) este cam așa :

- 700 grame carne de vită
- 200 grame (plus, minus) orez(sincer, am pus după ochi, că și dacă rămâne îi găsesc trebuință)
- 8 tortilla wraps
- smântână (cam 4 linguri sănătoase)
- 300 grame brânză cheddar
- sos de brânză (din ăla pt nachos). Eu am uitat să iau și am improvizat cu felii de brânză pentru cheeseburger, care au mers perfect.
- felii jalapeños (opțional)

Cu orezul e simplu. Îl aruncăm în apă sărată, atunci când fierbe, și îl lăsăm până e gata, evident, că doar nu mai mult sau mai puțin. :) Eu l-am fiert bine, fără să îl fac terci, totuși, dar să nu îl simțim. Apoi îl scurgem de apă și stoarcem peste el jumătate de lime(lămâie verde) și adăugăm coriandru. Noi nu suportăm coriandrul, așa că am adăugat pătrunjel.

Carnea de vită o desfacem încet, la foc moderat, și o condimentăm cu sare, piper, boia afumată, praf de usturoi. Când e gata o scoatem într-un vas(nici nu mă gândeam că ar scoate-o cineva în batistă, pur și simplu mă gândeam să punctez că e mai bine să o luăm din tigaie) 

Acestea fiind zise, respectiv făcute, trecem la partea frumoasă : îl pregătim pe draguțul quesarito. 

Pe focul dat la mic spre mediu punem o tortilla, peste care presărăm cheddar din abundență. 

Peste această imagine încântătoare așezăm a doua tortilla și apăsăm ușor pentru a accelera topirea brânzei. Întoarcem și mai lăsăm câteva secunde, până suntem siguri că brânza s-a topit frumos și a lipit cele doua foi. 

Când e gata o scoatem pe o farfurie și, în ordinea numerelor de pe tricou, așezăm :

Carnea și orezul, în proporțiile dorite (eu fifty-fifty) însă nu în cantitate mare, că nu se mai rulează bine după.
Adăugăm apoi brânza (sau sosul de brânză, dacă nu aveți încă Alzheimer, ca mine), smântâna și, pentru un boost al papilelor gustative, jalapeño.

Împăturim și mai punem puțin pe foc mic, pentru a sigila quesarito și a topi/încălzi ce mai e de topit/încălzit.

Așa grăsuț și drăguț cum e, 1 minut mai tarziu, e gata să se așeze într-o farfurie, alături de niște nachos, și să fie servit cald.

Poftă bună, zic!
A! Din cantitățile de mai sus nouă ne-a mai rămas carne și orez, deci mai facem o tură și maine.

Gogoși cu ricotta