Scones cu mandarine

 

Aveam niște mandarine rămase din weekend, când am făcut un tort,și am zis să le dau un sens, așa că am făcut unul din deserturile mele preferate, scones.

Se fac extrem de usor, e drept că ies doar 8, dar sunt suficiente pentru o poftă de ceva bun și rapid.

Ingrediente:

- 1/2 cană zahăr 

- coaja de la o mandarină(răzuită mic, fără partea albă)

- 2 1/4 căni făină 

- 1 lingură praf de copt

- 1/2 linguriță sare

- 110 grame unt rece, tăiat cubulețe 

- 1/2 cană lapte bătut(sau lapte normal în care picurăm câțiva stropi de zeamă de lămâie)

- 1/2 linguriță esență mandarine sau portocale(opțional)

Pentru glazură:

- coajă rasă de mandarină

- zahăr pudră

- zeamă de mandarină

Cantitățile sunt în funcție de câtă glazură dorim.  Eu am pus zahăr pudră din ochi, apoi am adăugat suc de mandarine până a ajuns la consistența dorită, adică puțin mai subțire decât smântâna.

Încingem cuptorul la 180 C. Punem zahărul și coaja rasă de mandarină în robotul de bucătărie și pulsăm de câteva ori. Adăugăm făina, praful de copt și sarea. Pulsăm iar. Punem cuburile de unt și pulsăm de 10-15 ori, până devine un amestec nisipos. În timp ce robotul merge, adăugăm laptele bătut și amestecăm până se leagă. Scoatem pe o suprafață înfăinată și lucrăm aluatul până devine omogen. Nu vă speriați dacă, atunci când îl scoateți din robot, e fărâmicios. Se va aduna frumos pe măsură ce îl frământați. Formăm un cerc grosuț(cam 2 cm grosime) și tăiem în 8.

Punem bucățile pe o tavă tapetată cu hârtie de copt și dăm la cuptor 15 minute.

Când sunt gata turnăm, cu ajutorul unei lingurițe, glazura. Ta-daa!

Fajita de pui cu ardei,salsa,orez și fasole

 

Cred că am mai spus că sunt fan Jamie Oliver, și recent mi-am cumpărat încă una din cărțile lui, "Gătește în 15 minute cu Jamie", așa că de ieri am început să și gătesc rețetele din carte.

Într-adevăr se fac ușor, sunt sățioase, gustoase, și arată și frumos. 

Rețeta de fajitas am adaptat-o puțin,  atât după gusturile noastre cât și după ce aveam prin casă, dar în mare e după sfaturile lui. 

Salsa:

-2 cepe verzi

-1 rosie mare, coaptă (sau un pumn de roșii cherry,cum am pus eu)

- 1/2 legătură de coriandru(zice el, dar eu urăsc coriandrul, așa că am pus pătrunjel)

-1 lămâie (verde,zice el. Eu n-aveam,așa că am pus normală)

-1-2 lingurițe oțet balsamic

-1 lingură sos de soia

Le dăm pe toate în blender.  Obținem un sos pe care îl punem într-un bol mic și îl lăsăm să se odihnească. 

Fajita

-2 ardei grași 

-1 ceapă roșie 

- 400 grame piept pui fără piele 

-1 linguriță boia dulce afumată 

Spălăm, curățăm și tăiem ardeii bucăți, și îi punem pe grătar.  Curățăm ceapa, o tăiem în sferturi și o punem alături de ardei. Asezonăm cu sare și piper și coacem uniform.

Putem prăji ardeii și ceapa și în tigaie, cu puțin ulei, dacă nu vrem să facem fum sau nu avem grătar la îndemână. 

Pe o foaie de copt punem piepții de pui, unul câte unul, presărăm cu sare, piper și boia, apoi acoperim cu jumătatea de foaie de copt rămasă și aplatizăm puiul cu un făcăleț până ajunge la o grosime de 1.5 cm. Într-o tigaie încinsă adăugăm puțin ulei și prăjim pieptul de pui pe ambele părți,  câte 4 minute pe fiecare parte, până e pătruns și auriu.

Orez și fasole

-1 conservă fasole(400 gr)

-250 orez brun fiert

-1 lămâie 

-ardei iute(opțional)

-sumac(tot opțional, că Jamie nu zice de el,dar mi s-a părut potrivit)

Scurgem și clătim fasolea, apoi o punem într-o tigaie în care am încins o lingură de ulei. Adăugăm acum și sumacul, ardeiul iute și amestecăm până ce fasolea devine crocantă . Adăugăm apoi orezul fiert și zeama de la o lămâie și amestecăm.

Pentru servit

-4 tortillas

-iaurt natural

-branză feta

Pe un suport de lemn(sau o tavă) așezăm puiul tăiat bucăți,  legumele la grătar,  tortilla și vasul cu fasole și orez în mijlocul căruia am așezat și bolul cu salsa.

Presărăm iaurt și brânză feta, adăugăm felii de lămâie și puțin pătrunjel proaspăt, tocat. 

 

Gnocchi cu sos de roșii

 

Am tot făcut gnocchi la viața mea, și chiar în ultima perioadă,  dar, până nu am văzut la prietenul meu Jamie Oliver cum îi face și nu am furat câteva trucuri...nu am fost mulțumită pe deplin.

Se fac foarte ușor,  se pot adapta după preferințe (eu i-am făcut simpli azi) și sunt delicioși.  Pentru niște gnocchi perfecți trebuie doar să ținem cont de următoarele:

Cartofii îi fierbem în coajă. Eu am fiert azi 5 cartofi mici spre medii, nu mai mult, și au ieșit 4 porții generoase. Când sunt fierți (cuțitul trece ușor prin ei) îi scoatem pe un tocător de lemn și îi lăsăm câteva minute, cât să putem să îi curățăm.

După ce îi curățăm de coajă îi dăm prin aparatul de făcut piure(dacă o avea un nume, numele ăla! 🤦‍♀️) cât să avem grijă ca piureul să nu aibă cocoloașe. 

Apoi punem sare, piper și praf de usturoi. Cel puțin,  asta am pus eu. Putem să personalizăm după preferințe.  Prietenu' Jamie a zis că înainte punea și gălbenuș, dar acum nu mai pune, așa că n-am mai pus nici eu, că n-oi fi mai fraieră. Gordon, pe de altă parte, îi face mai pe fiță, cu ricotta și chestii.

Let's keep it simple, zic!

Câtă făină am pus exact,nu știu.  Ce știu sigur e că nu acceptă decât atâta făină cată are nevoie, așa că nu ne batem capul. Frământăm un aluat frumușel,  care arată cam așa:

Nici prea-prea,  nici foarte-foarte. Nu exagerăm cu făina.

Formăm apoi șerpișori din care tăiem bucățele de mărimea unui bob de strugure.  Desigur că îi putem face și mai mari, nu trebuie să căutam struguri prin casă, dar, grosso modo, cam așa stă treaba.

Din momentul ăsta,  treaba e simplă.  Jamie doar apasă puțin pe mijlocul fiecărui gnocchi și asta e tot. Eu, pentru că am în casă toate gadgeturile posibile și imposibile, am folosit exact ce folosesc bucătarii la marile restaurante, of course, că măcar asta să fac și eu ca ei. 😎

O altă variantă mai este și furculița,  pe care o întoarcem și pe dinții căreia putem forma șanțurile reprezentative(șanțuri care, zice prietenul Jamie, ajută la asimilarea optimă a sosului).

După ce această etapă a fost gata, eu am început să pregătesc sosul, și anume am pus niște roșii cherry, vreo 4 căței de usturoi pisat, sare, piper și ulei, într-o tigaie, și le-am acoperit cu un capac. Am adăugat și câteva crenguțe de cimbru proaspăt și niște oregano, să fie treaba, treabă. 

Când roșiile au fost gata(pocnesc și se înmoaie), am înlăturat cojile și crenguțele de cimbru și le-am pisat puțin,  cât să fac un sos mai gros.

Între timp am fiert gnocchi. I-am scufundat, în serii limitate 😀, în apă care fierbea, și i-am scos când s-au ridicat la suprafață,  atunci sunt gata.

După ce au fost gata i-am pus în tigaie, peste sosul de roșii,  și i-am mai amestecat puțin,  cât să fie acoperiți de sos. 

Și gata! Asta a fost tot. I-am pus în farfurie, am presărat niște parmezan și i-am savurat.

Ou în pâine

 

Habar n-am avut ce titlu să îi pun. Am scris și eu ou în pâine,  că astea sunt ingredientele de bază,  dar gustul poate fi îmbogățit cu orice avem prin frigider. Eu am pus cârnați afumați,  porumb și 3 feluri de cașcaval. 

Întâi am scobit puțin pâinea 

Apoi am pus cârnații afumați 

Cașcaval 

Porumb

Am turnat oul

Si am mai adăugat cașcaval. Am băgat la cuptorul încins pentru 10 minute și prânzul nostru de azi a fost gata.

 

 

 

Tartă cu zmeură

 

Multe nu am de scris aici, pentru că este cea mai ușor de făcut tartă din lume. Practic...un aluat de tartă copt frumușel și niște curd deasupra. Plus niște zmeură și răzătură de lămâie, așa,  pentru decor. 

Rețeta pentru coaja de tartă o găsiți aici.

Rețeta pentru curdul de zmeură o găsiți aici.

Apoi le împreunați.  Cu plăcere! :) 

Raspberry curd

 

Iubesc curdul, și până de curând nu făceam decât de lămâie,  pentru că,  după cum v-am mai spus, ador aroma de lămâie în deserturi.  Însa acum câteva zile am găsit niște zmeură frumoasă la Lidl și m-am hotărât să fac o tartă cu raspberry curd, că tot îmi rămăsese aluat de tartă de la cea cu lămâie și bezea.

Ingrediente curd:

- 300 grame zmeură (sau 3 cești)

- 1/2 ceașcă zahăr 

- 1 linguriță răzătură de lămâie 

- 2 linguri zeamă lămâie 

- 2 linguri apă 

- 2 gălbenușuri 

- 2 linguri amidon

- 1 praf de sare

- 1 lingură unt

Punem zmeura spălată (sau decongelată și scursă) într-o crăticioară,  alături de zahăr,  coaja de lămâie, zeama de lămâie și apa.

Fierbem cam 5 minute la foc mic spre mediu, amestecând usor. După 5 minute oprim focul și răcorim puțin.  

Punem apoi compoziția în blender și mixăm bine.  Când e omogen trecem amestecul printr-o sită fină, pentru a înlătura semințele. 

Spălăm și uscăm crăticioara în care am fiert zmeura și zahărul și turnăm amestecul strecurat înapoi în crăticioara curată. Amestecăm, într-un bol mic, gălbenușurile cu amidon și turnăm amestecul peste zmeură, în crăticioară. 

Punem pe foc mic și amestecăm până se îngroașă.

Luăm de pe foc și adăugăm praful de sare și untul, și amestecăm.  Acoperim cu folie de plastic și, când se răcește, transferăm într-un borcan și ținem la frigider până în momentul utilizării. 

Tartă cu lămâie

 

Nu am avut în plan să scriu rețeta asta, că nu e ceva foarte complex și se și găsește peste tot, asadar nu am făcut nici poze in timpul prepararii,dar, pentru că mi-a fost cerută...there it is. Eu iubesc aroma de lămâie și orice rețetă cu lămâie,  iar pentru tarta asta am făcut o mică improvizație, în sensul în care nu am pus doar lemon curd și bezea,ci am făcut o cremă cu mascarpone și lemon curd, peste care am pus și lemon curd simplu, și apoi bezeaua.

Avem nevoie, așadar, de

- un aluat de tartă (eu am făcut pâte sucrée,  un aluat franțuzesc folosit la prepararea tartelor dulci) care poate fi și cumpărat din supermarket și doar copt acasă. 

- lemon curd, 1 borcan. Rețeta aici.

- 250 grame mascarpone (suplimentar)

- bezea(pentru care avem nevoie de 50 grame albuș,  adica albușul a două oua mici, 40 grame apă și 125 grame zahăr)

Pentru aluat avem nevoie de:

- 110 grame unt, temperatura camerei 

- 80 grame zahar pudră 

- 20 grame pudră migdale 

- 1 ou

- un praf sare

- 200 grame făină 

Batem bine untul cu zahărul pudră, apoi adăugăm oul și sarea și omogenizăm.  Adăugăm și pudra de migdale și făina și formăm un aluat pe care îl punem în folie de plastic și îl băgăm la frigider cel puțin 30 minute. Dacă îl lăsăm mai mult, sau peste noapte, îl scoatem din frigider cu 30 minute înainte de a-l coace.

Eu de obicei fac lemon curd cu o zi înainte,  să nu mă aglomerez cu treaba și să aibă și timp să se răcească bine. 

Când a venit timpul să coacem tarta, întindem aluatul pe o planşă înfăinată și apoi îl așezăm în forma de tartă.  Eu am folosit un cerc de 20 sau 22 cm, așa că mi-a mai rămas aluat și pentru o altă tartă, și o voi folosi mâine cu un raspberry curd.

După ce întindem aluatul în forma de tartă unsă cu puțin unt băgăm la cuptorul încins la 170 grade pentru 20-30 minute,  până ce blatul e auriu și copt uniform. Când e gata îl scoatem și îl lăsăm să se răcească. 

Acum. Rețeta clasică spune că în curdul de lămâie trebuie să punem niște gelatină,  cât e cald încă,  și apoi să il folosim ca atare peste coaja de tartă.  Eu consider însă că e destul de îngroșat și dens încât să nu fie nevoie de gelatină, așa că il las fără, și se feliază foaarte frumos. Totodată,  pentru că îmi place ca tarta să aibă o cremă mai pufoasă și  mai prietenoasa,  amestec 250 grame mascarpone la temperatura camerei cu 3/4 din lemon curd , și ăsta e primul strat pe care îl pun pe tarta răcită.  Al doilea e restul de lemon curd rămas,  pe care il întind frumos pe toată suprafața,  și peste care așez piesa de rezistență, adică bezeaua.

Bezeaua o fac asa: pun albușurile în robotul de bucătărie și le las să aștepte cuminți .

Într-o crăticioară pun zahărul și apa, și le pun pe foc mediu. Când siropul a ajuns la 114 grade,  dau drumul la mixatul albușurilor, la viteză mare.  Când siropul a ajuns la 121 grade Celsius opresc focul și încep să torn siropul peste albușurile care între timp s-au făcut spumă,  fără să opresc robotul. Torn siropul în fir subțire și opresc robotul abia când vasul acestuia s-a racit. Atunci e gata si bezeaua, pe care o pun într-un poş și cu care ornez frumos tarta. După ce am ornat,  fie pun tarta la cuptorul dat pe grătarul de sus(dacă așa s o numi) fie îl ard cu ...ei bine, cu arzătorul ăla special pentru așa ceva. Eu aveam unul mai măricel, era tare bun, dar l-am împrumutat și nu l-am mai văzut,  așa că acum am unul mic cu care îmi fac treaba mai greu,  dar e conștiincios,  măcar  

Gata! Tarta e gata déjà, nu mai trebuie decât să o lăsăm la rece puțin,  să se odihnească și să poată fi feliată mai ușor.  Spor! 

Tzatziki

 

Am realizat azi, în timp ce făceam pentru a 87561-a oară tzatziki, că eu nu am pus niciodata rețeta pe blog . Habar n-am cum s-a întâmplat o asemenea nedreptate,dar astăzi o remediez negreșit  

Mare filozofie nu e, și nici ingredientele nu sunt cântărite sau măsurate, pentru că fiecare om are gusturile lui, iar acest sos cu siguranță este genul care se face după gust . Important este ca iaurtul să fie de calitate, dacă se poate grecesc, e minunat, dacă nu, cât mai gras.  Îmi amintesc acum ani buni,când organizam mese la noi acasă și lăsam iaurtul la scurs, peste noapte,  într-un tifon,  pentru a îndepărta zeama, că pe atunci nu se găsea iaurt grecesc și trebuia să ne descurcăm.  :) Vremuri de demult apuse, la fel ca tinerețea mea și a celor care participau la petrecerile alea. :)))

Revenind la oile noastre grecești, știu că sunt și rețete cu mărar, sau,  mai rău, cu castraveți murați, dar eu așa o știu de la mama Grecie, așa o fac de ani de zile, așa mâncăm, fără plângeri până acum 

Ingrediente:

-500 grame iaurt grecesc 

- 1 castravete mare(sau 5 mici, curățați de coajă)

- usturoi 

- zeamă de lămâie 

- sare 

- ulei de măsline 

Castravetele se dă prin răzătoare, apoi se scurge bine , de 2-3 ori, până nu mai are apă deloc (mă rog, aproape deloc, că nu suntem Superman) 

Într-un bol se pune iaurtul și se adaugă usturoiul pisat. Eu am pus 2 căței,  dar dacă vă place mai iute...feel free 

Se adaugă apoi castravetele,  zeama de lămâie și sarea, și se amestecă . Eu azi am pus zeama de la vreo jumătate de lămâie, dar depinde mult și de cât de zemoasă e lămâia și de cât de acru preferați. Puneți puțin câte puțin, până ajungeți la gustul dorit .

Se adaugă și o lingură de ulei de măsline și se amestecă bine 

Se potrivește de gust și se servește alături de frigărui de pui, de porc, alături de fructe de mare pané sau pur și simplu cu o felie de pâine.  Poftă bună!

Salată politiki

 

Acum câteva zile am văzut pe Facebook reclama la pita calamar, cu care un restaurant grecesc de foarte departe de noi își atrăgea clienții. 

Cum noi avem un singur restaurant grecesc în oraș și ăla momentan în carantină, ca noi toți,  mi-am propus ca în acest weekend să fac și eu acasă pita calamari, să ne satisfacem pohta ce-am pohtit.

Zis și făcut.  Am intrat pe descrierea produsului, am notat ce componente are și m-am pus pe treabă.  

Prima salată, pe care nu o mai făcusem niciodată, de altfel, este politiki, despre care scriu mai jos, apoi tzatziki, calamarul(eu am pus și caracatiță), sos ladolemono și pita în cauză.  Cam astea ar fi componentele specificate acolo, lângă care noi am pus și niște ceapă , niște roșii și câteva măsline. 

Rețeta este foarte, foarte simplă:

Ingrediente:

- 2 morcovi

- 1 fir țelină apio

- 1 ardei roșu 

- 1 bucată varză 

- suc de lămâie 

- ulei de măsline 

- sare, piper

Am curățat și spălat legumele, apoi le-am dat prin răzătoarea robotului de bucătărie. 

Am adăugat,  după gust,  zeamă de lămâie și ulei de măsline, apoi am pus sare și piper, iar salata a fost gata de adăugat în pita noastră, alături de celelalte bunătăți  .